Люди

Moldovean profesorul anului în Olanda

Moldovean profesorul anului în Olanda

Este profesor la universitatea Erasmus din Rotterdam, și anul acesta a fost desemnat de studenții săi profesorul anului. A plecat din Moldova în anul 1998 fiind absolvent al Colegiului Național de Comerț, obține licența în România, face masterul în Cehia, iar doctoratul decide să-l facă în Olanda. În anul 2008 s-a mutat în Rotterdam unde predă macroeconomia la Universitatea Erasmus din Olanda. A ales să lucreze aici din două motive: unul economic și altul social. Viorel Roșcovan nu are deocamdată planuri de reîntoarcere în țară, dar speră, ca atunci când va decide să revină, situația economică, politică și socială de aici să intre pe făgașul stabilității.

Despre cum e să fii lector la o universitate prestigioasă din străinătate și să fii iubit de studenții săi, ne povestește în continuare.

Dl Roșcovan cum ați ajuns să predați într-o instituție de învățămînt din Olanda?

Sunt în Olanda din 2004. Vroiam să fac un doctorat într-o școală de top din Europa. Universitatea din Tilburg (Olanda) era considerată universitatea nr. 1 în activitatea de cercetare în domeniul economic. Am avut noroc să obțin o bursă de studii la această universitate. In 2008 am susținut teza de doctorat in domeniul financiar- bancar. Deși am avut mai multe oferte de muncă în Europa am ales Olanda din două motive, unul economic -univeristatea la care lucrez, Rotterdam School of Management  pe lângă Universitatea Erasmus, fiind una de top in Europa și în lume, și altul social - diaspora  internațională dar și a moldovenilor din Olanda este foarte activă și dinamică. Nu regret această decizie. Am plecat din Moldova încă din 1998, dar nu știu dacă ”am realizat viața”(în sensul  lui Thorston Wilder)  atât de profund cum am făcut-o în această țară. Viață în Olanda nu este presată de incertitudini sociale, politice sau economice. În asemenea circumstanțe poți cu adevărat să te concentrezi pe probleme care contează pe plan  profesional și îți asigură o armonie sufletească.

Cum ați reușit să vă integrați într-o altă țară, peste ce prejudecăți a trebuit să treceți?

Sunt o ființă destul de flexibilă și cu o experiență geografică diversă de aceea, așteptările mele față de cultura unei țări sau alta sunt destul de reale. Totuși, cultura de aici este foarte diferită de cea de la noi. De multe ori am impresia că așa sentimente cum ar fi, de exemplu, ospitalitatea, căldura sufletească – lipsesc , de regulă, cu desăvârșire în țările nordice și  Olanda nu este o excepție. Aceasta probabil și  din cauza vremei de afară, preponderent ploioase și posomorâte. Din fericire,  aici este foarte mare comunitatea internațională, inclusiv și a moldovenilor – ceea ce favorizează adaptarea socială.

Cum ați reușit să-i impresionați pe studenții dvs, așa încât v-au desemnat profesorului anului, aveți anumite tehnici de predare?

Pentru mine, profesoratul este un proces creativ care generează cunoștințe. Nimic nu poate fi comparat cu plăcerea de a prezenta o lecție, cu sentimentul că ai contribuit cumva la abilitatea studenților de a înțelege un subiect. Deși toate cunoștințele din lume se conțin în cărți, numai în procesul de discuție, iar profesura este o formă  de discuție, putem cu adevărat spune că ne învățăm să gândim și să generăm idei.

Predau Macroeconomie intermediară – care este un curs preponderent tehnic, pe înțelesul tuturor cu o aplicabilitate la evenimentele economice recente. Pe parcursul lecturelor mele, studenții participă activ la discuții cum ar fi, spre exemplu, cele legate de impactul fericirii unei națiuni asupra dezvoltării sale economice, impactul crizei financiare din Cipru sau Grecia asupra întregului sistem economic European, popularitatea politicilor lui Margaret Thatcher în timpul activității acesteia dar și după decesul ei și multe, multe altele. Într-un final, scopul meu este să învăț studenții sa gândească, or faptul că am câștigat acest premiu înseamnă că obiectivul trasat a fost cât de puțin realizat.

Care trebuie să fie relația dintre student și profesor?

Viziunea mea este că relația student-profesor este crucială în facilitarea procesului de cunoaștere. De aceea pledez pentru o relație relaxată, informală chiar prietenească, dar și de respect reciproc. În asemenea condiții, studentul învață să-și exprime critic ideile într-un mediu relaxat, iar profesorul are rolul de a ghida studentul în direcția corectă.

Prin ce se deosebește sistemul de învățământ din Olanda, Cehia de cel din Moldova?

Exista câteva diferențe semnificative. În primul rînd, profesorii de aici sunt dotați cu tehnologii moderne pentru administrarea cursului (prezentare eficientă, diseminarea slideurilor, verificarea temelor pentru acasă, controlul plagiatului, etc.) și baze de date la care profesorii din Moldova nu au acces. Astfel, felul în care este creat și transmis un mesaj sau un studiu de caz diferă substanțial. Pe lîngă aceasta, profesorii de aici sunt antrenați nu numai în domeniul lor de specialitate, dar și în domeniul metodelor moderne  de prezentare și predare eficientă a lecțiilor. Nu în ultimul rînd, profesorii de la universitățile europene, spre deosebire de cei din Moldova, sunt experți cunoscuși  de rang național și internațional în domeniul de specialitate. Astfel, ei sunt direct implicați atât în activitățile de cercetare,  cât și în formularea politicilor economice și sociale implementate de Guvernele lor.

Ați făcut studii în Moldova, România, Cehia, Olanda, ați dat vreodată mită? Studenții dvs vă mituiesc?

Nu am dat și nici nu am luat niciodată mită. În Olanda nu există corupție și nici toleranță față de corupție. Ar fi bine și în Moldova să fie așa. Deși în ultimii ani, Guvernul RM a întreprins unele măsuri de combatere a corupției, efectul lor a rămas marginal. Mai multe eforturi în depistarea și penalizarea actelor de corupție ar ajuta mai pronunțat.

Ce părere aveți despre noile metode de supraveghere la BAC din R.Moldova? Credeți că este o metodă eficientă contra copierii, mituirii?

Urmăresc și  sunt impresionat de eforturile depuse în organizarea examenelor de BAC de Maia Sandu, Ministra Educației. Rezultatele dramatice de la BAC ne demonstrează că metodele de supraveghere implementate sunt eficiente contra copierii și mituirii. Chiar dacă, din punct de vedere economic,  aceste metode mi se par mult prea costisitoare, cred că ele vor aduce rezultate imediate.

Cum am putea îmbunătăți sistemul de învățământ din Moldova, ce ne lipsește, ce ar trebui să întreprindem, de la cine am putea lua exemple?

Deși in Moldova aproape 8% din PIB sunt alocați educației, calitatea studiilor nu este adecvată. Îmbunătățirea sistemului educațional este un proces complex care necesită acțiuni concrete la toate nivelele, printre care adaptarea programelor de studii la normele europene, crearea de stimulenți economici pentru studenți, facilitarea condițiilor de învățămînt, eradicarea corupției, îmbunătățirea cadrelor didactice ăi a responsabilității acestora. Dupa cum am mai spus, implementarea corectă a reformelor în sistemul educațional au contribuit enorm la nivelul de dezvoltare a țărilor democratice. Realizarea acestora însă necesită timp și perseverență din partea autorităților.

Sunt studenții dvs dornici de carte, care este atitudinea lor față de studii? Învață cine are bani sau cine are cu adevărat dorința de a învăța?

La Universitatea Erasmus, managementul administrativ al instituției permanent este preocupat de crearea unor stimulenți amplificarea efortului studentului de a învăța. Spre exemplu, în acest an a fost implementată o nouă lege, care obligă fiecare student să obțină o notă trecătoare la toate obiectele   pentru a fi promovat în anul următor. Mai mult ca atât, în cazul în care studentul nu reușește să satisfacă această condiție, nici după sesiunea de reexaminare, studentul este exmatriculat. Astfel, acest mecanism facilitează selectarea studenților motivați deja din anul I al facultății.

Reușește un profesor din Olanda pe lîngă serviciul să se mai implice și în alte activități?

Programul de lucrul al unui profesor de aici este destul de flexibil deși activitățile mele de cercetare necesită și o investiție de timp. Îmi petrec aproximativ 60 de ore pe săptămînă la birou. Încerc totuși să mă implic și în alte proiecte de scurtă durată din Moldova, prestând  servicii de consultanță, în principal pentru Business Consulting Institute, fondat de tatăl meu – Mihai Roșcovan.

În Olanda poți trăi din salariu? Ai reuși să cumperi o casă?

Profesorii de Finanțe sunt plătiți mai bine decît alți profesori, din cauza atractivității acestora pe piața de muncă în domeniul financiar-bancar. Câștigul meu de aici depășește necesitățile pe care le am dar nu atinge deloc potențialul real pe care l-aș putea obține. Îmi pare rău totuși, că sunt nevoit să plătesc zeci de mii de euro impozite într-un stat străin.

Legislația fiscală de aici facilitează procurarea de case și apartamente pentru ca obligațiile ipotecare sunt deductibile fiscal. Astfel, am reușit să accesez un credit ipotecar încă în 2009 și să-mi procur un apartament în centrul orașului.

Ce pasiuni aveți, ce vă place să faceți în timpul liber?

Îmi place sportul și încerc să-l practic zilnic. Am și pasiuni culinare atât în calitate de bucătar, dar și de consummator. Călătoresc destul de mult în timpul liber dar și ca obligație de serviciu.

Pe viitor v-ați întoarce în Moldova?

Din păcate, cu cât mai mult avansez în carieră, cu atât mai mult mă îndepărtez de casă. După cum am spus, deocamdată în Moldova mă implic doar în proiecte de scurtă durată. Dar nu exclud că îmi voi planifica și revenirea  în Moldova. În prezent, însă, această strategie mi se pare prea riscantă din cauza incertitudinii politice.

Silvia Rotaru

allfun

Еще Люди