Люди

Eşti liber atâta timp cât gândeşti liber

Eşti liber atâta timp cât gândeşti liber

A lăsat Germania pentru Moldova, a găsit aici oameni frumoşi la chip şi la suflet, tradiţii nestrămutate şi o cultură a familiei. Îi place să descopere locuri noi şi oameni fără măşti. Cunoaşte 17 limbi şi asta îl ajută să interacţioneze cu oameni de diferite naţionalităţi. Psiholog de profesie, Dl. Gerhard Ohrband are o bogată experienţă în domeniul relaţiilor internaţionale şi managementul resurselor umane. Actualmente este consilier al vicerectorului pentru ştiinţă şi afaceri externe ASEM, pe lîngă asta este editor economic la cîteva ziare din Moldova.

Dl G. Ohrband cum aţi primit provocarea de a munci în Moldova, de ce aţi schimbat Germania pentru Moldova?

În anumite privinţe, am o înclinaţie favorabilă faţă de Europa medievală, cum de fapt, era pînă la sfîrşitul sec. XIX, în spaţiul românesc, cînd a existat o mare mobilitate între popoare. Acum două sute de ani, au venit şi nemţi în Basarabia. De aceea, există un precedent istoric pentru a migra încoace. Sunt multe lucruri care îmi plac aici. În primul rând, s-au păstrat încă, tradiţiile frumoase, mă refer la cele care existau înainte de Uniunea Sovietică. Mai există respect pentru familie, pentru cultura populară.

Cu ce v-aţi ocupat înainte de a veni în Moldova?

Am venit aproape direct după finisarea masteratului la Universitatea din Hamburg. Anterior, lucrasem şase luni la Braşov, ca psiholog pentru copii şi adolescenţi. La Hamburg am predat şi ca lector universitar la Facultatea de Psihologie.

Ce notă aţi da învăţămîntului de la noi din ţară?

Ca şi în Occident, există de toate. Am întâlnit mulţi profesori foarte competenţi şi dedicaţi, mai ales, dacă luăm în considerare salariile pentru care lucrează. Bineînţeles, baza materială diferă de Occident. Dar, problemele sistemice sunt aceleaşi ca şi în Europa de Vest: birocratizare excesivă,  "şcolarizarea" universităţilor – în detrimentul activităţii ştiinţifice, şi un decalaj între abilităţile cerute de către angajatori, şi conţinutul, şi calitatea ofertei didactice. Dar, mai ales în disciplinele umanitare, în special economie, cu care sunt mai obişnuit, nu aş spune că ar exista diferenţe substanţiale.

Putem vorbi în învăţămîntul din Moldova despre calitate?

Orice serviciu are o calitate, atât timp cît sunt clienţi. Putem măsura şi după votul "picioarelor". Cîţi tineri părăsesc anual ţara pentru a studia în România, Rusia, Bulgaria sau alte ţări; dar şi cîţi vin din alte ţări pentru a studia aici.

Prin ce se deosebeşte sistemul nostru de învăţămînt de cel din  Germania?

În primul rînd, studenţimea diferă enorm. Dacă în RM opiniile politice ale studenţilor sunt foarte diverse, în Germania predomină orientarea de stângă. Cu toate că, diferenţele sunt mai superficiale decît am putea crede.

Sunteţi cofondator a mai multor instituţii de învăţământ din Moldova, cum aţi reuşit, v-aţi confruntat şi cu anumite impedimente?

Sunt cofondatorul diferitor centre sau institute culturale, cum ar fi Institutul chinez Confucius, din cadrul unei universităţi la Chişinău. Personal, am învăţat multe lucrând cu persoane din Asia, care au o mentalitate foarte diferită. Este uşor să lucrezi cu colegi din Coreea sau Chişinău, deoarece, la nivel personal, sunt foarte deschişi şi fără "aere", cum ar fi mai răspândit în Occident. M-am ciocnit cu faptul că multe persoane aici aveau prejudecăţi faţă de ei, şi priveau venirea lor mai degrabă prin prisma utilitaristă, o oportunitate pentru a "stoarce" anumite beneficii.

Sunteţi de formare psiholog, cei mai mulţi oameni cred că dacă mergi la psiholog eşti bolnav, să fie oare aşa?

Eu personal cred că majoritatea aşa-numitor "boli psihice" nu sunt într-adevăr boli. Ele reprezintă poate anumite comportamente neadaptate, dar care pot fi modificate prin învăţare. Văd un mare risc de a folosi psihologia pentru a patologiza straturi întregi ale populaţiei, aşa cum în URSS (şi alte ţări) s-a întîmplat cu psihiatria. Disidenţii şi openenţii au fost declaraţi bolnavi mentali şi închişi în instituţii specializate, care trebuiau readuşi la "normalitate".

Nu v-a bîntuit niciodată gîndul să plecaţi din ţară, să vă întoarceţi în Germania?

Da, sigur că apar astfel de gînduri. Sunt din Nordul Germaniei, lîngă frontiera cu Danemarca. M-ar interesa să trăiesc şi într-o altă regiune a Germaniei. Germania, de fapt, este un subcontinent, comparabil cu India. Avem diferite culturi, dialecte, şi este fascinant să descoperim, dincolo de tiparul prusian, care astăzi se percepe ca reprezentativ pentru germani.

De ce avem nevoie în viaţă ca să reuşim?

Cultivarea raţiunii, adică aplicarea logicii formale; perseverenţă în faţa obstacolelor şi reconectarea cu tradiţiile bune, atît din domeniul cultural cît şi religios, care, cîndva, au fost mai răspândite, atît în Moldova cît şi în Europa. Da, în multe domenii este bine să avem progres, în tehnologii, medicină. Pe de altă parte, există adevăruri şi deprinderi care sunt valabile veşnic, şi orice "modernizare" este mai degrabă o degradare. Sau, de pildă, în domeniul muzicii: nu cred că evoluţia dinspre Bach, Mozart sau Enescu încoace a fost una pozitivă.

Silvia Rotaru

allfun

Еще Люди