Columns

Il Separatio

Il Separatio

Minte-mă

Minte-mă, dar minte-mă mereu. Vreau să mă minţi cu atâta iscusinţă, încât niciodată să nu-mi apară gândul că m-ai minţi. Vreau să cred orbeşte în toate minciunile tale!

Dar minte-mă cu sens!! Vreau minciuni mari – nu te irosi cu nimicuri.

Câţiva ani în urma trebuia sa merg cu iubita la mare, dar intervenise ceva la serviciu şi nu puteam s-o însoţesc. Plecase cu o prietenă, iar mie mi-a zis că pleacă cu părinţii. Oare asta e minciună?! Mă privea vinovată când aflase că ştiu şi se gândea deja la diverse scuze. Dar oare merită nervii un asemenea fleac?! Ce-i drept, am pedepsit-o eu, doar că altfel.

Minciuna tre să fie mare, trebuie să poarte un sens, un sens atât de mare încât să ai senzaţia că toată lumea ta se învărte în jurul ei. Minciuna trebuie să salveze vieţi, să unească iubiţii, să te hrănească o viaţă, să oprească războiul! Minciuna hotărăşte dacă fata e virgină sau o zdreanţă ordinară. Restul e așa, un fel de pierdere de timp. Minciuna mică iepuizează – este una din cele mai stresante experienţe pentru cel care o aplică. Este atât de nesemnificativă, încât o scoţi la iveală singur, fără să te prinzi şi atunci îţi dai seama că de fapt te-ai consumat în zadar.

Minte-mă încât să nu mă întreb când au început să apară minciunile, să pierd complet noţiunea timpului. Să nu ştiu când şi cum s-a întâmplat că mi-ai legat ochii şi nu mai vedeam nimic.

Vreau să te urmez prin labirinturi şi coridoare lungi întunecoase şi să nu-mi pese deloc, doar pentru că simt cum îmi strâgi mâna mea brutală între degetele tale fine şi mă porţi pe tărâmul fericirii. Vreau doar să simt cum obrazul tău fierbinte stă lipit de umărul meu şi să mă las purtat aşa, fără nici o grijă.

Minte-mă încât să crezi şi tu în această minciună! Vreau, când mai deschid uneori ochii, să fie noapte sau ceaţă densă, ca să nu pot să-mi dau seama unde m-ai purtat. Iar tu repede să mi-i închizi înapoi fiindcă tu ştii calea! Tu cunoşti sensul minciunii! Tu ştii exact unde trebuie să ne aducă ea, pentru ca în final totul să iasă exact aşa cum ţi-ai dorit.

Şi niciodată nu fi egoistă! Minciuna trebuie să fie a noastră – crede în ea cu aceeaşi putere cu care mă faci pe mine să cred şi doar aşa va avea sens. Doar aşa nu-mi va păsa niciodată de ce mă minţi. Doar aşa niciodată nu-mi va păsa când mă minţi.

Dar mai bine nu minţi niciodată! Căci călătorind cu ochii închişi, ţinându-ne de mâini, pe căile ispititoare ale minciunii, s-ar putea să uiţi calea înapoi spre adevăr. Iar unde e adevăr, nu e niciodată ceaţă şi nu e niciodată întuneric.

Alegerea e a ta, dar nu uita: dacă un bărbat priceput te urmează, nu înseamnă că eşti tu o mincinoasă picepută, ci pentru că el vrea să te urmeze şi pretinde că înghite momeala! 

Еще Columns