Columns

Iuliana Mamaliga

Iuliana Mamaliga

Facebook-ul nostru cel de toate zilele, nopţile...

S-au scris mii de articole despre efectele acestei reţele de socializare. Fiecare autor a descris în fel şi chip cât de păcătoso-folositor este Facebook-ul ăsta.

Ai crăpat ochii dimineaţa, ai luat telefonul şi ai accesat Facebook. După un minut în care ai văzut comentarii, like-uri, fotografii, link-uri etc, poţi deja să îţi începi ziua. Acelaşi ritual seara, doar că după ce ai stins lumina şi ai intrat în pat, iar ochii tăi pur şi simplu nu mai suportă greutatea somnului, oricum, ritualul Facebook trebuie îndeplinit. P.S. toţi facem asta! :D

S-au scris mii de articole despre efectele acestei reţele de socializare. Fiecare autor a descris în fel şi chip cât de păcătoso-folositor este Facebook-ul ăsta. Poate că din cele ce urmează a fi redate le ştiţi pe toate sau poate nu, oricum, vreau să vă spun ce am descoperit eu din propria-mi experienţă, ce însemană Facebook.


1. Faptul că nu ai like sau comentariu la postare, nu înseamnă că lumea nu a citit. Sunt unii care ţin minte ce ai scris, iar la o întâlnire reală, îţi aduc exemple concrete din ceea ce ai postat tu. Deci, logic, tot ce scrii tu în Facebook, se citeşte, se vede, se comentează şi neapărat, va avea un efect. Îmi aduc aminte la o postare, am scris greşit un cuvânt, ca peste un minut, să primesc un mesaj de la un jurnalist cunoscut, în care îmi remarcă eroarea. Mi-a căzut cerul şi pământul! Nu m-am aşteptat ca un om de un aşa statut, să îmi citească un textuleţ banal şi, culmea, să îmi remarce eroarea. M-am simţit aşa, importantă! :DDDDDD

2. Fotografiile cu mâncare. OK, am şi eu păcate din astea. Doar că vă spun cu mâna pe inimă: din 2009, de când am profilul pe FB, am plasat exact 5 fotografii alimentare: o farfurie cu piersici, o porţie de sushi, o cină-răsplată, un cappucino frumos ornat şi atât. Ulterior le-am şters pe toate. Întrebare: de ce lumea postează fotografii cu mâncare? Să vadă alţii cât de bine trăiesc? Să le ştie meniul zilei şi cel din frigider? Cât de buni gospodari sunt? Mi se pare un pic de laudă.

3. Viaţa personală. Recunosc, fiecare decide în ce mod să îşi afişeze sentimentele. Dacă pe tine te face fericit/ă un kilogram de fotografii pe zi unde, numai cum sunteţi în intimitate nu aveţi imagini, servus atunci. Personal, viaţa mea privată este un subiect mega sensibil. Foarte rar îmi permit mici postări nevinovate cu slabe arome de iubire. În rest, cred că viaţa privată este un subiect pe care îl ţii pentru tine. Cred că merită mai multă discreţie.

4. Chek-in. Aşa, şi? De ce credeţi că în cazul în care aş face un chek in la un club de fiţe, din start aş fi catalogată piţipoancă? Sau dacă aş fi la un nu ştiu ce local de mare importanţă, înseamnă că mă scald în bani? Până la urmă, e relativ. Eu înţeleg, atunci când arăţi pe Facebook unde eşti, lumea fără să vrea îţi tunde o etichetă de nu mai ştiu ce tip de om.

5. Disperarea după like-uri şi comentarii. S-a creat un stereotip: dacă nu ştiu ce vedetă a scris: "Bună dimieaţa" şi în trei minute are 1k like-uri, pe când tu, muritor de rând, cu mare greu ai unul după 10 minute. Dar acest lucru nu înseamnă că eşti loser sau neimportant. Cum a spus Tudor Chirilă la TEDx din acest an: "Like-ul nu are grad de comparaţie".

6. Fotografiile - am exact două poze de profil, trei de copertă şi trei de perete. Îmi elimin etichetele din fotografiile care nu îmi plac sau pur şi simplu, nu înţeleg, la ce bun am fost etichetată.

7. Fotografiile cu copii minori sau bebeluşi - nu mai comentez.

8. Stările şi postările - nu înseamnă că sunt în depresie dacă postez o piesă interpretată de "Adele" sau Lara Fabian. Ceea ce scriem pe Facebook nu semnifică mereu realitate.

9. Nu am înţeles NICIODATĂ, oamenii care se fotografiează singuri, cu smartphone-ul. Am şi eu unul, doar că NICIODATĂ nu m-am fotografiat singură pe mine.

10. Facebook-ul a adus cu sine un stereotip precum că, persoanele care au profil pe această reţea de socializare, sunt mai versaţi, mai citiţi, mai cu studii universitare etc. Rămâne loc de comentarii.

11. S-a născut "proverbul": "Dacă nu ai FB, nu exişti".

12. Lumea scrie şi postează cu diferite scopuri: fie că Y s-a supărat pe X şi vrea să îi ofere o replică plină de subânţelesuri de genul "Poftim, asta ţie îţi este dedicat", apoi X îi răspunde în acelaşi stil. Ce fac prietenii comuni? Le rămâne să ia o pungă de pop corn şi să asistea la un circ de trei lei.

13. Recunosc, Facebook e o sursă frumoasă pentru viitorii tăi şefi atunci când optezi pentru un job. Am avut momente când lumea a cercetat şi blog, şi istoric, şi statusuri, şi tot.

14. Sunt persoane care pur şi simplu îşi descriu ziua în imagini şi postări, fiecare pas, fiecare durere, ficare acţiune. Devine patologic deja, e ca o ciumă. Ei, fie vor atenţie, fie au prea mult timp liber.

15. Facebook e un instrument de promovare gratuit şi foarte eficient. E ca şi cum a venit mana din cer, iar tu trebuie doar să o pui în farfurie. P.S poate prea am ridicat la nivel de hiperbolă acest moment dar, cred că undeva am dreptate!

16. Faza cu: "într-o relaţie". Mă doare capul, personal. OK, scrii că eşti într-o relaţie, căsătorit, logodit doar pentru a spune : "Gata dragă, sunt luat/luată. Nu mai pot să flirtez. Doar dacă şterg conversaţia după ce mai facem un schimb de replici, dar oricum, perechea mea mă va întreba: CINE E?". Unii chiar poate o fac din respect pentru jumătatea lor. Tare mi-aş dori să fie mulţi din această gamă!

17. Încep să apară şi aici profiluri comune ale cuplurilor. E grav. Dacă până nu demult vedeam chestia aceasta pe Odnoklassniki, observ că fenomenul face proces de transhumanţă, metaforic vorbind, şi aici, pe Facebook.

18. Ador opţinunea când îţi spune că interlocutorul tău a văzut mesajul. Ehhee! E o dovadă superbă de a dojeni atunci cînd îţi spune că nu a citit mesajul, că nu ştie nimic!

19. Facebook devine ca un panou de anunţuri, ca o soluţie salvatoare pentru multe dureri.

20. Am impresia că viaţa, că pulsul acestei ţări e aici, în această reţea.

21. Lumea care îşi oferă singură like la postările proprii. Mai merită să asociez cu ceva acest moment, sau singurei o să înţelegeţi?

Dumnezeule, cred că uşor aş scrie o teză de cercetare despre Facebook! Încep să regret că nu am continuat studiile de doctorat! Ok, pot să mai optez pentru o licenţă sau un master!

Fiecare om decide ce şi cum îşi face publică viaţa pe Facebook, fiecare e fericit în felul său şi vrea să eclipseze. Care şi cum cred ei că e mai bine - fie prin fotografierea fiecărei fărmituri de pâine sau a periei de dinţi, fie prin postări care mai de care mai deştepte, idioate sau absurde. Cert e că toată lumea vrea să fie în centrul atenţiei, să ştie lumea că el e viu, că e e activ şi că non stop poţi să îl vezi pe net

De multe ori, nu acceseze site-urile de ştiri şi nu conectez televizorul. Îmi este suficient să accesez profilul de Facebook pentru a şti ce se petrece în ţara aceasta şi în alte ţări ale acestui glob.

Oricum, nu încurcă să fim precauţi cu ceea ce postăm pe Facebook, pentru că orice virgulă, link sau fotografie, are o consecinţă!

Aştept like-uri şi comnetarii!

:D

Еще Columns