Columns

gavrilenco vica

Vica Gavrilenco

Strânge-ţi lacrimile-n batistă

Da, viaţa e dezbracată de romantism şi e încărcată de puterea naturii

Îşi sculptează un nimb în vârful capului şi pleacă, aşa, zâmbind, cum l-ai ştiut tu, cum l-ai idealizat şi l-ai supraevaluat atunci când fetele-ţi spuneau că are o sumedenie de coşuri, ori că are un simţ al umorului de-ţi dă pe-afară, ori că intensitatea inegalabilă a tâmpeniilor pe care le spune îţi provoacă porniri de asasin. Tu le-ai zis că-i cel mai bun, i-ai spus lui că e incomparabil,  şi nu, nu i-ai subliniat că mai nu  reprezintă centrul de tristeţe al lumii, şi nici că rolul de suflet caritabil îl joacă minunat.

Nu suporţi generalizările şi când auzi exprimări gen "toţi înşelăm", "femeilor nu le e locul la volan",  "bărbaţii sunt porci", te apucă disperarea. Dar te mai  prinzi că gândeşti că nu mai există nici un bărbat mai cioplit, deobicei o faci când iarăşi ţi se măreşte lista cu X-şi. Cine e porc pentru tine - e ok pentru alta, care are alte priorităţi sau aşteptări de la el, cine e epicentrul negativismului pentru tine poate fi normal pentru alta. Şi tu atunci scoţi batista din buzunar şi îi fluturi în urmă, şi atât cât îi mai eşti în vizor implicarea-ţi emoţională este indispensabilă, numai ca să pari umană, însă sufletu-ţi zbiară s-o rupă mai repede la fugă şi să nu să se mai întoarcă. Îl laşi să creadă că-i mori de dor, că îi reciteşti mesajele smiorcăind, că fără el viaţa-ţi este tangentă la zero, că îi urmăreşti activităţile pe facebook şi că viaţa ţi-a devenit cenuşie în doze impreceptibile.

Tu îl ierţi şi îl scuteşti de produsele karmei, pentru că înţelegi că unul ca el se poate comporta ca un tâmpit chiar în miezul logicii pe care o crede explicaţia ultimă a lucrurilor, înţelegi că e tipul-victimă-în-serie bombardat din toate părţile cu megaprobleme şi sacrificat pe rug. Îl scuteşti pentru că vine ziua şi tu, cenuşăreasa lui, devii prinţesa altuia fără să aştepţi să treacă secole.

Îi urezi succes, fără pic de ipocrizie, succes la fabricare în continuare a tot felul de paste-fusilli, tagliatelle, tortelini, farfalle, spaghetti şi linguine, doar că deja nu pentru tine, ce mai, că le face de calitate superioară, numai bune pentru a fi împodobite pe urechiuşile tale.

Dar cât de joasă n-ar fi nota ta de sentimentalism, mai ai nostalgii, nostalgii care trec imediat  după ce realizezi că nu ai pic de curaj să treci peste orice prejudecată, orice regulă socială sau materială, să treci peste raţiune şi să iubeşti omul de lângă tine aşa cum este.
Oscar Wilde spunea: "Întotdeauna vei fi iubit şi întotdeauna vei fi îndragostit de dragoste". Da, viaţa e dezbracată de romantism şi e încărcată de puterea naturii, dar indiferent de distanţa dintre Venus şi Marte pe care se află două sexe diferite, mai sunt şi bărbaţi care îşi doresc aceleaşi lucruri ca şi tine.

Spui cert şi tare că inima ta nu va mai ajunge niciodată sub microscopul lui. Devii fericită  în altă parte şi nici nu mai vrei să ştii cât de tare-l doare maxilarul de la forţa cu care strânge dinţii când te vede şi  nici că remuşcarea-l duce la autodistrugere.

Еще Columns