Люди

Dorin Galben, tie-break pentru tenis şi jurnalism

S-a aventurat în lumea mass-media din ţara noastră, a simţit pe propria piele studiile europene din Polonia şi a decis să răstoarne munţii graţie experienţei acumulate. În paralel, jonglează cu mingea de tenis în diverse competiţii de profil. Vorbim despre Dorin Galben, un tânăr jurnalist pasionat de cuvântul scris dar şi de sportul alb. Are un blog împreună cu sora sa, intitulat sugestiv  "Blogul cu doi galbeni".  Scrie, joacă tenis, e implicat în diverse activităţi şi le face pe toate din plăcere. Confirmarea o aflaţi din interviul de mai jos.


Dorin, de ceva timp te afli în lumea cuvântului scris, a presei. Cum de te-ai "pomenit" aici?

Da, fac jurnalism mai bine de un an. Nu pot să spun că m-am pomenit în această lume întâmplător, deoarece am știut mereu că voi lucra în presă. Am făcut o specialitate care în R. Moldova nu are perspectivă – antropologie - dar acolo am învățat că aș putea activa în mai multe domenii. Un alt factor care m-a ajutat să înțeleg că vreau să fiu jurnalist este faptul că am studiat această specialitate timp de un an în Polonia. Chiar dacă nu prea vorbeam poloneza, am înțeles că pentru a fi un ziarist bun trebuie să citești mult, să te documentezi, să analizezi, să compari și să fii foarte curios. După ce am revenit din Polonia, am fost câteva săptămâni la o televiziune, credeam că pot face tot ce fac și alții, dar acolo am înțeles că nu vreau să învăț totul lucrând și am decis să merg la Școala de Studii Avansate în Jurnalism (SSAJ) ca să înțeleg această meserie, iar paralel m-am angajat și la ziarul TIMPUL și nu regret.


Cum a fost experienţa de la SSAJ?

Mamă dragă! Atunci când îmi amintesc de SSAJ mă trec niște fiori zdraveni. Cele zece luni pe care le-am petrecut acolo mi-au schimbat atitudinea față de multe lucruri și față de oameni. Am avut norocul să învăț alături de niște colegi extraordinari. Mă bucur că între noi a fost și o concurență sănătoasă care ne-a făcut să dăm tot ce avem mai bun. Tot la SSAJ am întâlnit cei mai buni jurnaliști de la noi din țară, de la care am învățat că dacă îți faci meseria calitativ vei fi apreciat și dorit de fiecare redacție. Pe mulți îi cunoșteam și până la școală, pe unii i-am cunoscut abia acolo. Mă bucur că am văzut cine sunt oamenii din spatele numelor răsunătoare din jurnalismul autohton. Pot să spun că majoritatea mi-au confirmat așteptările, însă din păcate, au fost și câțiva care m-au dezamăgit.

Despre cunoștințele pe care le-am acumulat în cele 10 luni de studii pot spune doar că sunt sigur că îmi vor servi drept călăuză pentru tot parcursul vieții, iar cu oamenii pe care am reușit să-i îndrăgesc acolo sper să interacționez cât mai des pentru că fiecare în parte este un izvor nesecat de idei. Știu că toți cei care am fost la SSAJ credeam că după absolvire vom avea zeci de oferte de angajare, din păcate lucrurile nu stau chiar așa, iar pentru a ajunge să fii curtat de mai multe redacții trebuie să confirmi prin materiale originale și abordări diferite a subiectelor ce par aparent banale.


Tu ai fost şi într-un schimb de tineri, Erasmus. Ce ai învăţat nou în urma acestor studii?

În timp ce îmi făceam studiile la USM am fost acceptat să învăț un an în Polonia prin intermediul programului de schimb de studenți, Erasmus Mundus. Acolo am făcut un an de jurnalism, dar pe lângă studii am învățat tot ce este legat de cultura poloneză (obiceiuri, tradiții), am călătorit prin toată Europa, am mers la cursuri de studiere a limbilor poloneză și engleză și totodată am jucat mult tenis. Erasmus m-a ajutat să înțeleg cât de importantă este interacțiunea dintre persoane care vin din țări diferite. Mai avem încă multe de învățat de la ei.

În urma acelor studii eram sigur că după ce voi reveni în țară voi reuși să răstorn lumea. Aveam încrederea că pot face absolut tot. Din păcate, în Moldova este o altă realitate, iar până a începe zborul aici trebuie să cazi de zeci de ori.

Academia unde am învățat m-a făcut să văd diferența dintre modul de predare de tip sovietic (la noi) și cel european (în Polonia). Acolo profesorii și studenții sunt un grup unit, un grup de prieteni, iar la noi, din păcate, este o prăpastie foarte mare între ei.

Tu şi sora ta, la fel jurnalistă, aveţi un blog intitulat "Blogul cu doi galbeni". Ce subiecte trataţi?

Blogul cu doi Galbeni este platforma unde eu și sora mea, Mariana, ne prezentăm gândurile pe care nu le putem exprima prin știrile sau materialele pe care le scriem la locurile de muncă. Acolo abordăm tot felul de subiecte, fie politice, fie sociale, fie sportive. Eu în ultimul an n-am prea publicat multe articole pe blog pentru că aveam un program destul de încărcat, în schimb sora mea a reușit să mențină gradul de interes pentru pagina noastră pentru că periodic scria câte ceva care atrăgea vizitatori. Blogul cu doi Galbeni ne permite să ne manifestăm nemulțumirea față de diferite fenomene, iar ceea ce ne bucură cel mai mult este faptul că de câteva ori s-a luat și atitudine. Am întâlnit situații când făceam cunoștință cu oameni care știau de existența blogului nostru fără să ne cunoască anterior pe noi, autorii, și eram mândru.

În paralel cu munca de ziarist, mai ai şi o pasiune pentru tenis. De unde vine aceasta?

Adevărat, toți cei care mă cunosc știu că-mi place tenisul la nebunie, dar tot atât de mult îmi place și jurnalismul. La început nu știam ce are prioritate în viața mea, dar ulterior am reușit să fac diferența dintre hobby și muncă.

Pasiunea pentru tenis am căpătat-o acum câțiva ani, când am început să urmăresc mai des turnee la televizor. Odată mi-am propus să încerc și eu, iar de atunci o mare parte din timpul liber îl petrec pe cortul de tenis. Cel mai mult am îndrăgit acest sport când studiam în Polonia. La academie aveam posibilitatea să joc tenis în fiecare zi absolut gratuit, iar eu n-am putut să scap o asemenea ocazie. Pe lângă toate, eu practic toată viața am făcut sport, iar la un moment dat, când am încetat, am simțit un disconfort fizic și moral. Prin urmare, tenisul înseamnă pentru mine o viață activă și sănătoasă.

Ce performanţe ai obţinut în calitatea ta de jucător de tenis?

În ultimii doi ani am jucat la mai multe turnee de tenis pentru amatori. Unul dintre cele mai importante este BB Open Friends Moldova. La acest turneu am jucat de cinci ori și la trei ediții am reușit să câștig cupa, atât la proba de simplu cât și la cea de dublu. Pe lângă acesta am participat și la câteva competiții organizate de vecinii noștri de peste Prut, Tenis Pertener. Acolo nivelul jucătorilor este puțin mai mare, de aceea mă bucur că din cele patru ediții la care am participat am reușit să ajung într-o finală, iar pe ultima chiar s-o câștig. Tenisul și turneele la care am participat m-au ajutat să cunosc o groază de oameni minunați și care acum îmi sunt foarte buni prieteni. Cu mulți dintre ei prietenia depășește limitele cortului de tenis, iar aceasta consider este cea mai mare performanță pe care am obținut-o datorită acestui sport. În toți acești ani, m-am convins de faptul că tenis joacă doar oamenii care au un nivel înalt de cultură (cu mici excepții).

Revenind la jurnalism, tot mai mulţi tineri optează pentru o facultate de acest profil. Cum crezi, care este cauza acestui val?

Toți se vor vedete la TV. Recunosc,  la început credeam că dacă ajungi pe micile ecrane atunci poți fi considerat un jurnalist adevărat, dar de când activez în acest domeniu mi-am schimbat opinia. Tinerii cred că dacă părinții îi vor vedea la televizor se vor mândri cu ei toată viața, nu neg, probabil așa și este. Eu însă sunt sigur de un lucru, din păcate cei ce se văd prezentatori fără un background jurnalistic în spate sunt naivi și cel mai probabil nu vor ajunge foarte departe în această sferă. Profesia de jurnalist implică multă responsabilitate și multă dorință, unii absolvenți de liceu, care din toamnă vor merge să facă această facultate, cel mai probabil au ales-o pentru că este prestigioasă și nu pentru că ard de nerăbdare să informeze corect și echidistant lumea. În viziunea mea valul jurnalistic în curând va ajunge la mal, iar aceasta se va întâmpla pentru că această piață este suprasaturată de "profesioniști". În acest domeniu salariile nu sunt cosmice, iar majoritatea celor care se văd în vacanțe prin Spania sau Italia vor evita să se angajeze.

Iuliana Mămăligă

allfun

Еще Люди