Columns

Ronin Terrente

Ronin Terente

10 cărţi şi nici o cunoştinţă

M-am mirat şi m-am ferit întodeauna de turmă…

Cît de uşor acceptă oamenii provocările, v-aţi gîndit la asta? Uite, spre exemplu, chestia asta deloc sănătoasă cu #Ice Bucket Challenge, o practică care, cică, a ucis deja 300 de oameni. M-am mirat şi m-am ferit întotdeauna de turmă, nu pentru că aş avea numele de familie Ciobanu, doar pentru că îmi place să gîndesc înainte de a începe să repet ca o maimuţă tot ce văd la alţii.

Am fost aproape unicul din toţi prietenii mei de pe facebook care n-a băgat steagul Ukrainei şi n-a urlat în susţinerea maidanului, lucru cu care mă mîndresc, în ciuda tuturor.  Și astăzi n-am aruncat gheaţă pe mine şi n-am să fac asta pentru video şi like-uri, sănătatea mea şi mintea nu mă lasă. Curios sunt, dacă am face o chestie suicidală, oare cîţi şi-ar sfîrşi viaţa pentru un like? Știu că par radical, dar altfel nu merge treaba, tot ce ne dau americanii înghiţim ca nişte şoricei de laborator. Eu nu vreau să fiu şoarec.

Ok, asta cu provocările se duce şi vine alta, oamenii trebuie să folosească la ceva #-ul, dar hai că este alta mai bună, asta cu 10 cărţi citite şi toată promovarea asta insistentă a lecturilor. O să fiu sincer cu voi, dragii mei cititori, n-am băgat cărţile preferate şi vă voi zice de ce.  Pot să vă dau şi 10 motive, dar azi mergem fără cifre, doar date şi logică.

Întotdeauna m-am cam temut de copiii care vorbesc cu evlavie şi multă înţelegere despre cărţile autorilor ruşi, pe care ei, la 15-18 ani, cînd abia au descoperit primul sărut şi au văzut prima fiinţă goală, o analizează şi zic că au înţeles şi bagă cărţile lor în liste cu atîta încăpăţînare. Sunt foarte curios cum pot aceşti copii să explice relaţia dintre fraţii Karamazov şi ce simţea Dumitru pentru curva aia, oare din dragoste era cît pe ce să-şi omoare tatăl? Sau cîte au înţeles ei din Război şi Pace, cîtă pace şi cît război e acolo? Sau ce ne zice nouă Bulgakov şi colegul lui medic, Cehov? Cîtă satiră şi cît adevăr văd ei acolo? Sau de ce Rebreanu îşi numeşte personajul Apostol Bologa şi de ce omul a cedat într-un final? Sau domniţele care bagă Bukowski şi Fante sau alţi mari rupţi americani şi îi tot laudă atîta fără să înţeleg ce anume laudă ele acolo, sau alţi puştani care bagă Mann şi diferiţi autori europeni de înaltă valoare, unii chiar cunoscuţi doar celor din juriu pentru Nobel, mă gîndesc eu în mintea mea, de ţăran prostit, cît de sinceri sunt aceşti maeştri în liste, oare sunt mai buni la liste decît Schindler?

Nu sunt un om care citeşte atîta, cred că am citit jumate sau şi mai puţin, din cît citesc colegii mutuali, dar mă tem să bag recenzii şi comentarii.

Dacă mai sapi un pic şi în spatele cărţilor te cam îngrozeşti de ce poţi descoperi acolo, dar nu e despre asta, la urma urmei accepţi orice provocare dacă vrei, eu am acceptat provocarea să vă provoc fără a mă lăsa provocat.

Pe urmă am stat eu şi m-am gîndit aşa şi mi-a părut rău de asta. Pentru că dacă citeşti şi te gîndeşti - îţi pui întrebări, apar dubii, vin tot felul de valuri, lecturile sunt tare riscante, e o muncă să citeşti şi să rugumi ceea ce citeşti. Dacă o faci la număr şi pentru listă, atunci îţi recomand să te laşi de prostia asta, îţi strică ochii şi nici morcovul nu te salvează.

Unii oameni citesc atîta, dar tot n-ai ce vorbi cu ei, asta mi se pare mie trist, iar provocările rămân doar provocări, pentru că se fac de dragul ochiului care face scroll în jos la pagina deschisă.

Pace şi citiţi pentru cunoştinţe şi nu pentru liste.

Еще Columns