Columns

Ronin Terrente

Ronin Terente

Iubeşte-ţi defectele

iubeşte-ţi defectele, ele te fac unic

Bună. Azi vreau să vorbim despre defecte. Nimeni nu e perfect, chiar dacă vi se pare că este aşa, vă asigur că fiecare are păcatele lui. Acum important este să te împaci cu asta.

Vreau să te gândeşti bine şi să-ţi răspunzi ţie: îţi iubeşti corpul? Știi că nu vei mai avea altul mai bun? Ai doar două variante: să-l iubeşti sau să nu-l iubeşti! Dacă zici DA, iar unii din voi vor spune că-l adoră chiar, atunci următoarea mea întrebare este: ce faci pentru el? Cum îi arăţi că-l iubeşti? Gimnastică? Mâncare sănătoasă?  Odihnă? Atenţie?

Mulţi spun că-l iubesc, dar nu fac nimic decât să-l omoare cu chimie şi stresuri. Toate kg pe care le au fetele în geantă nu fac decât să le distrugă tenul şi ele asta ştiu. Ne place să ne distrugem încetişor şi sigur. De ce?


Iar alţii, cei despre care vreau să vorbesc azi, nu-şi prea iubesc corpul pentru că descoperă în el tot felul de neajunsuri şi se uită cu adorare la vedetele de la televizor, care li se par perfecte şi fără cusururi. Nu e aşa. Pur şi simplu ştiu cum să le ascundă. Nu există om fără defecte, dacă nu le are - înseamnă că e un roboţel.

Știi tu oare că defectele tale te fac unic? Știi tu oare că tocmai ceea ce nu iubeşti la tine te face original între alte sute de mii de exemplare exact ca şi tine?

Când eram mai mic mă deranjau o sumedenie de lucruri la mine, descoperisem atâtea defecte şi mă consideram un tip destul de urâţel. Aveam noroc de ochi albaştri şi de simţul umorului, dar în rest aveam atâtea care mă enervau la mine, (interesant este că toate au rămas tot aşa), dar, între timp, atitudinea mea s-a schimbat, am scăpat de complexe în secunda în care le-am recunoscut pe toate, le-am privit în ochi şi le-am dat câte o palmă, apoi le-am transformat în avantaje. Că dacă tot le am de ce să nu le folosesc?

Când am mers la academia de arte am descoperit că am grave probleme de dicţie, aveam probleme cu litere S L F, am făcut exerciţii de tot felul,, dar nu scăpam de acest defect, acea fâlfâială pe care o aveam, o mai am şi acum, aşa că într-o bună zi m-am gândit să transform asta în ticurile şi trucurile personajelor pe care le interpretam, toate personajele mele aveau ceva interesant în felul lor de vorbire, aşa am început să fac din asta ceva personal, acum eram recunoscut şi prin acest defect şi chiar luam unele roluri mulţumită lui.

Unde bate acest clopot? De ce zic asta? E simplu, vă îndemn să vă iubiţi defectele voastre şi să le transformaţi în avantaje. La urma urmei, dacă nu câştigi măcar nu pierzi, e tot un fel de artă şi asta. Împacă-te cu tine în primul rând, dacă faci asta te asigur că se rezolvă aproape toate problemele tale, mai ales că multe vin din neîncrederea ta în propriile forţe, ceea ce nu-i deloc bine.  Fii liber!

Pace.

Еще Columns