Люди

Andrei Sclifos: basarabeanul care a deschis localul YOLKA din centrul Clujului

Dacă mergi la Cluj, ai noştri de-acolo au o listă cu localuri şi destinaţii pe care trebuie să le vezi neapărat. Păi uite, printre astea este şi localul Yolka, un bar care iese total din tipare, atât prin design cât şi prin abordare. Fondator este basarabeanul Andrei Sclifos, care la răscrucea dintre două oraşe,  Cluj şi Moscova, a ales pământul românesc, unde la scurt timp a adus un suflu rusesc, măcar şi printr-o denumire de local care la scurt timp a devenit unul dintre preferatele localnicilor.

Totul începe din dorinţa de a avea o activitate nu atât de plictisitoare precum a fost liceul. Neavând interesul pentru practicarea unor studii superioare, am hotarât să dezvolt afacerea, dar între timp am intrat şi la facultate. Precum o mare parte din moldoveni, sunt şi eu vorbitor de limba rusă. Mi s-a parut că nu ar strica un pic de exotic în centrul Clujului şi am ales denumirea de YOLKA. Mi s-a părut un cuvânt interestant şi din punct de vedere fonetic, şi pentru semnificaţia copacului veşnic verde, precum e şi barul nostru. Avem câteva băuturi denumirea cărora în meniu este trecută în  limba rusă. O altă pagină este dedicată băuturilor ce-şi au provenienţa din toate colţurile lumii, care însă nu pot fi traduse mot-a-mot. Acum, intrând în barul nostru, un german, un japonez ,etc. îşi pot găsi o mică parte din cultura sa.  

Nu am întâlnit prea multe obstacole, dar nici nu pot să zic că a fost uşor. În primul rând, am obtinut cetaţenia română, fără de care, robabil, procesul întampina mai multe obstacole birocratice. Nu zic că a fost simplu.

Nu mi-am propus să adun în localul meu un anumit tip de oameni. L- am conceput după placul meu şi al prietenilor apropiaţi, pomenindu-i pe toţi, fără excepţie . În prezent, observ persoane de toate vârstele şi cu interese diverse. 

Aici nu găseşti nimic, în afară de băuturi. Yolka este un bar, iar barul presupune un meniu axat pe diversificarea actului de turmentare alcoolică al consumatorului.

Un designer anume nu am avut, ideile de bază îmi aparţin. Am fost ajutat, însă,  de un bun prieten pentru a le face mai rafinate şi a le pune în practică, multe dintre ele venind în timpul procesului. Nu am urmat un plan anume cum se face de obicei, dar ne-am permis să improvizăm pe moment şi asta a ieşit. Tot timpul mai este ceva de adăugat sau eliminat. Petrecem seri şi acum împreună, amuzându-ne de ce prostie am făcut într- un colţ şi ce soluţii interesante am găsit pentru altul. Ne-am propus în fiecare an să-l renovăm, reîmprospătăm cu idei noi, care vin de la sine numai petrecând timpul acolo.

Cel mai curios comentariu: "Nu pică rădăcina asta?"

Cred că satisfacţia joacă un rol important pe scena vieţii. În principiu, ea vine din partea oamenilor. O prietenie, un deal bine gândit şi, nu în ultimul rând, familia. Cred în oameni, dar nu pot să nu menţionez natura, în care mă simt bine şi fără de prezenţa umană.

Proiecte sunt multe, locul nu contează, numai să existe oameni şi investitori, fără de care ideile în ziua de azi nu pot fi realizate.


Jurnalist: Ludmila Popescu

Foto: arhiva personală

allfun

Еще Люди