Люди

Ion Ursu relatează ce trebuie să știe un basarabean atunci când alege să studieze în România

An de an tot mai mulţi tineri basarabeni aleg să-şi continuie studiile peste Prut, fie dintr-o dorinţă de a cunoaşte un alt mod de viaţă, o altă civilizaţie, fie pentru a scăpa de sub controlul rigid al părinţilor şi pentru a simţi gustul atât de râvnit al libertăţii. Mulţi dintre ei cântăresc bine atunci când iau decizia de a pleca la studii peste hotare. Un motiv întemeiat ar fi şansa de a studia într-un sistem educaţional mai performant, unde vor avea posibilitatea să primească o diplomă recunoscută în toate statele UE şi unde există premise favorabile să-ţi găseşti un loc de muncă decent după ce absolveşti facultatea. Cum se descurcă tinerii basarabeni, dar şi cu ce probleme se confruntă când păşesc pe un alt tărâm, ne spune preşedintele OSB Bucureşti, Ion Ursu.

Ion, care sunt facultăţile cele mai căutate de studenţii basarabeni?

Universităţile cele mai căutate sunt cele din capitala Bucureşti şi marile oraşe din provincie: Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara. Printre cele mai „vânate” universităţi din România sunt: Academia de Studii Economice, Universitatea Bucureşti, Universitatea Politehnică din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca,  Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi şi Universitatea Politehnică din Timişoara. Iar dacă ne referim la specializările „cu căutare”, putem menţiona, în primul rând, specializările economice şi dreptul, care sunt lideri detaşaţi la acest capitol. Cu toate acestea, în ultimii an au început să fie tot mai mult căutate specializările de la Politehnică, pe fondul cererii foarte mari de ingineri şi specialişti IT din România şi a salariilor mai mult decât atractive.

Cum sunt primiţi aceştia de comunitatea studenţească de aici?

Elevii şi studenţii basarabeni sunt primiţi foarte bine în România, unde pot să se integreze foarte uşor în mediul şi stilul de viaţă din România, un avantaj absolut fiind limba, cultura şi tradiţiile similare dintre cele două maluri ale Prutului.

Ce trebuie să ştie un basarabean, în momentul când alege să studieze în România?

Dacă ne referim la studenţi, primul lucru pe care ar trebui să îl ştie un tânăr este ce facultate vrea să facă şi în ce domeniu de activitate se vede, lucrând după cei 3 sau 4 ani de facultate. Una dintre erorile sistemului subuniversitar din Republica Moldova (dar şi din România) este faptul că în ciclul liceal nu se pune sau se pune foarte puţin accentul pe orientarea în carieră, concept aplicat cu succes în Occident. În rezultat, marea majoritate a tinerilor îşi aleg facultatea pe ultima sută de metri, în luna sau lunile care separă examenele de BAC de admiterea la facultate. Astfel, se fac multe greşeli de judecată, pe fondul unei lipse temeinice de informare, combinate cu panica şi presiunile din partea părinţilor, rudelor şi prietenilor.

De aceea consider că primul lucru pe care ar trebui să îl facă un basarabean atunci când decide să vină în România este să se informeze. Să se informeze despre oferta de studii din România, oraşul/oraşele pe care le preferă, condiţiile şi facilităţile oferite de universităţi, posibilitatea de angajare ulterioară absolvirii etc.

Care este problema cea mai mare cu care se confruntă tinerii, când vin la studii în România şi cum îi ajută cei de la OSB în această privinţă?

Problema cea mai mare cu care se confruntă iniţial tinerii la venirea în România este acel sentiment combinat de uşoară panică şi izolare, datorat de sosirea într-un mediu nou şi necunoscut, ruperea de familie şi prieteni şi crearea sentimentului că ai rămas singur. Pentru rezolvarea acestei probleme, Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Bucureşti an de an organizează în luna octombrie o serie de activităţi ce au scopul de a facilita integrarea cât mai facilă a boboceilor în viaţa tumultoasă din Bucureşti, crearea unui cerc comun de prieteni, format din tinerii basarabeni din Bucureşti, familiarizarea cu principalele obiective culturale ale Bucureştiului etc.

O altă problemă este cea legată de acte sau repartizarea în cămine. Aici încercăm să-i ajutăm pe tinerii basarabeni nou-veniţi cu informaţii, sfaturi sau sugestii despre acţiunile pe care trebuie să le întreprindă în primele săptămâni.

Atunci când apare o problemă legată de studii, cazare, sănătate, unde se pot adresa studenţii basarabeni şi cine e în măsură să îi ajute.

În primul rând, se pot adresa nouă, OSB Bucureşti, noi încercând să-le oferim soluţii sau să le dăm informaţii şi contacte utile. În al doilea rând, se pot adresa Ambasadei Republicii Moldova în România, a cărei misiune principală este şi reprezentarea intereselor cetăţenilor moldoveni în România şi asigurarea asistenţei în rezolvarea unei serii variate de probleme cu care aceştia se pot confrunta. Nu în ultimul rând, elevii sau studenţii basarabeni pot găsi îndrumare şi sfaturi adresându-se persoanelor competente din conducerea liceului sau universităţii din care fac parte.

Dintotdeauna basarabenii au fost consideraţi ruşi, mai există acest stereotip şi astăzi în rândul studenţilor?

Da, mai există acest stereotip în rândul unora dintre studenţii români. Este datorat lipsei de informare, miturilor urbane şi celor 4 decenii şi jumătate în care cele două maluri ale Prutului au cunoscut regimuri diferite de guvernare. Dar ţin să menţionez că stereotipuri, de un fel sau altul, există în mai toate ţările lumii, inclusiv în Republica Moldova, unde o categorie de conaţionali, sub amprenta lăsată de propaganda sovietică, cred în continuare că toţi românii sunt ţigani, ceea ce e, bineînţeles, este total neadevărat.

Consider că orice student căruia i se spune că e rus sau că majoritatea basarabenilor ar fi ruşi sau rusificaţi nu ar trebui să se supere şi să riposteze înflăcărat, ci calm să încerce să-şi informeze interlocutorul despre situaţia reală şi despre anumite lucruri generale din Republica Moldova. Personal, tratez această problemă cu o anumită doză de umor şi nu mi se pare o problemă sau o ofensă adusă mie sau altor conaţionali de-ai noştri.

Există în rândul studenţilor, dar şi printre profesori, o divizare între ai noştri şi ai voştri?

Aici situaţia e un pic mai subiectivă, adică depinde de percepţia fiecărui student basarabean în parte: dacă se simte tratat perfect obiectiv sau nu, în raport cu colegii lui români.

Din punctul meu de vedere, ca un student care a trecut prin 3 facultăţi în două oraşe diferite, afirm cu tărie că profesorii nu fac această divizare. În rândul studenţilor situaţia e un pic mai diferită, existând şi destule cazuri când această divizare există şi se simte prezentă. Dar situaţia e un pic mai complexă decât simpla afirmaţie că are loc o discriminare. În primul rând, să nu omitem faptul că mulţi dintre studenţi (din întreaga lume, nu numai în România) mai practică încă cutuma liceală de a se grupa în “bisericuţe” – grupuri mici de prieteni care comunică între ei şi au relaţie dificilă şi rece cu alte persoane din afara grupului. Deci în cadrul acestui tip de grup divizarea se produce nu neapărat pe criteriu geografic sau cultural, ci toţi cei din afara micului grup fiind excluşi total sau parţial de membrii acestuia.

De asemenea, de multe ori vina pentru crearea situaţiei „ai noştri vs ai voştri” aparţine anume studenţilor basarabeni care, din timiditate, neîncredere, frica de a fi considerat diferit sau complexul că ar datora sau ar fi inferiori cumva colegilor lor români, refuză să se integreze complet în societatea din România şi menţin întotdeauna anumite bariere faţă de colegii lor români. În aceste condiţii, e logic şi firesc ca aceste persoane să simtă că nu sunt accceptaţi total şi că le e un pic dificil să se acomodeze cu viaţa din România.

Nu în ultimul rând, această divizare poate apărea din cauza lipsei de informare, neîncrederii şi miturilor urbane existente de ambele părţi, situaţie de care aminteam şi mai sus. De obicei, aceste probleme dispar după câteva luni, odată ce studenţii basarabeni ajung să se împrietenească şi să cunoască mai bine colegii lor din România.

Ce îşi propune organizaţia OSB, cum vine în ajutorul tinerilor, ce activităţi organizaţi?

Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Bucureşti a fost creată în 2005, devenind în scurt timp una dintre cele mai active şi mai importante organizaţii studenţeşti din România.

Activitatea organizaţiei este una complexă, diferită de cea a majorităţii organizaţiilor studenţeşti clasice, caracterul organizaţiei conform scopului şi misiunilor sale fiind unul trihotomic:

În primul rând, misiunea noastă este promovarea şi apărarea drepturilor tinerilor elevi şi studenţi basarabeni, care se află la studii în România, şi oferirea de asistenţă pentru integrarea cât mai rapidă în România.

A doua misiune este educarea tinerilor studenţi basarabeni în spirit naţional, democratic şi pro-european, un accent deosebit punându-se pe promovarea tradiţiilor şi valorilor noastre naţionale, cinstirea memoriei marilor noştri înaintaşi, militarea pentru apropierea celor două maluri ale Prutului şi susţinerea parcursului european de dezvoltare a Republicii Moldova.

Nu în ultimul rând, OSB Bucureşti încurajează implicarea civică şi activismul organizaţional, susţine participarea colegilor noştri în cât mai multe proiecte, aducându-ne astfel aportul la crearea unei noi generaţii de lideri şi personalităţi care pot schimba spre bine viaţa comunităţii din care fac parte.

Organizăm o serie diversă de activităţi, începând cu activităţi de socializare pentru integrarea mai uşoară în mediul din Bucureşti, traininguri şi work-shop-uri pentru dezvoltarea personală şi profesională a studenţilor şi, terminând cu organizarea de activităţi culturale complexe, prin care promovăm tradiţiile naţionale, ne aducem omagiul faţă de marile personalităţi ale neamului românesc şi familiarizăm societatea bucureşteană cu valorile deosebite ale Republicii Moldova, un exemplu în acest sens fiind Festivalul „Zilele Basarabiei”, care este organizat anual la sfârşitul lunii martie pentru a celebra Unirea Basarabiei cu România de la 27 martie 1918.

Jurnalist: Silvia Rotaru
Foto: arhiva personală

allfun

Еще Люди