Columns

Iluzie de moment

Stăteau trei prietene într-un local. Păreau a avea o discuţie foarte aprinsă şi, din când în când, se auzea cum ele râdeau zgomotos şi absolut sincer. Erau prietene încă din şcoală şi aveau o sumedenie de subiecte comune, fiindcă destul de frecvent se întâlneau pentru a-şi expune viziunile faţă de zvonurile mondene.

Una dintre ele, Irina, era foarte frumoasă, avea o carieră în ascensiune la televiziune şi era mereu curtată de câţiva băieţi, însă mereu considera că merită ceva mai bun. Cristina, fiica fostului ministru al finanţelor, stătea mereu cu ochii în iPad, avea o ţinută foarte boemă şi părea că oarecum pluteşte în aer. Iar Alina, necăutând la faptul că talia ei săptămânal creştea cu un centimetru, răsfoia continuu meniul, oarecum sigură că încă o prăjitură nu poate face niciun rău.

La un moment dat, în local a intrat un tânăr înalt, atletic şi foarte elegant îmbrăcat, care cu siguranţă nu era de pe-aici şi care privea oarecum debusolat în jur, căutând o masă liberă. Când colo, le observă pe cele trei fete şi porni cu paşi siguri şi cu un zâmbet nostalgic către masa lor. Irina, unica care era atentă la ce se petrecea în jur, privea intrigată spre tânărul care se apropia şi deja încerca să anticipeze ce va inventa el pentru a-i intra în favor. Însă, în momentul când el deja se afla lângă masă, faţa ei s-a luminat şi ea a exclamat cu bucurie:

- Andrei?!, a sărit ea de lamasă şi l-a cuprins cu drag.

Tânărul zâmbea afirmativ şi privea oarecum timid în jur, vădit surprins de reacţia fetei. Apoi s-a aplecat şi le-a pupat şi pe celelalte fete, care îl priveau extaziate, ca pe un vis devenit realitate.

Andrei plecase din şcoala lor încă din clasa a şaptea. Tatăl său era pe atunci ambasador, aşa că tânărul de mai mulţi ani era plecat din ţară şi, acum că a absolvit facultatea la Londra, era în vizită la părinţi, încercând să capete cu ajutorul tatălui un loc interesant la Ministerul de Externe, pentru o viitoare posibilă carieră în diplomaţie.

Andrei le-a povestit cum a petrecut adolescenţa, specificul fiecărei ţări în care trăise, mediul diplomatic în care crescuse şi dificultăţile cu care trebuia să se confrunte familia sa din cauza tulburărilor politice din Moldova. El vorbea foarte frumos, hotărât, cu un ton foarte matur, iar fetele îl priveau cu interes deosebit şi stăruindu-se să pară a înţelege tot ce spunea el.

"– Gata, mă mărit", a zis în sinea sa Irina şi pe chipul ei apăruse un zâmbet satisfăcut la imaginile cu viaţa elevată din mediul diplomatic, care deja îi apăreau în minte.

- Eu aş putea vorbi cu tata să te ajute cu obţinerea postului dorit!, s-a oferit insistent Cristina, iar pe chipul ei se putea cu uşurinţă citi că ea, fiind de asemenea "de viţă nobilă", ar putea fi şi o partidă deloc de ignorat pentru un tânăr cu ambiţii.

Andrei încercase să spună ceva, însă Irina i-a luat-o înainte:

- Cu siguranţă tatăl său are suficiente relaţii în domeniu şi va şti cum să-şi îndrume fiul mai bine!

Începutul duelului era deja atât de evident, încât Alina, pentru o clipă, se oprise de mestecat eclerul uriaş cu ciocolată şi privi nedumerită către ambele fete.

- Îţi mulţumesc pentru propunere, Cristina, dacă voi avea nevoie de sprijinul tatălui tău îţi voi da se ştire, însă deocamdată tata pare hotărât că poate să mă ajute singur, a zis Andrei.

Irina nu reuşi să-şi ascundă satisfacţia. "– Vezi că nu chiar totul pe lumea asta se rezumă la banii tatălui tău. Mai ales că e absolut clar că el mă vrea pe mine, căci altfel nici nu poate fi", reflecta în sinea sa ea.

"– M-a săturat deja curva asta", reflecta în gând Cristina, "şi oare cât mai am eu s-o sufăr?!, pe Colea l-a folosit şi l-a alungat, cu Nicu la fel şi încă o sumedenie de băieţi buni. Nu mă mărit aşa niciodată, dacă mai prietenesc cu ea."

Se simţea deja o oarecare tensiune la masă: fetele, aparent foarte amabile şi civilizate, păreau deja gata să sară una în părul celeilalte. Însă în acest moment în restaurant intrase o tânără extrem de drăguţă, la fel de "străină" şi debusolată, care imediat captase atenţia tuturor vizitatorilor. Andrei s-a sculat imediat şi a plecat s-o întâlnească, a sărutat-o afectuos şi a invitat-o să-i facă cunoştinţă cu fostele colege.

Irina şi Cristina au privit vinovat una către cealaltă şi au pufnit în râs, spre surprinderea tuturor, realizând că erau gata să distrugă o prietenie de o viaţă pentru o iluzie de moment.

- Un tiramisu, vă rog!, striga Alina cu ochii flămânzi, nedumerită de prostia prietenelor.

Еще Columns