Columns

Bastilia noastră a căzut prea repede

De când mă ţin minte, tata îmi părea cel mai dezinteresat om din lume. Putea să privească tot filmul, iar când, la sfârşit, trebuia să lupte Jason Statham şi Jet Li sau Monica Belluccci începea să se dezbrace, să plece liniştit în cabinetul său şi să lucreze mai departe asupra invenţiilor sale.

Chiar şi bunica ţin minte că-l priveam straniu în momentul când la televizor arăta episodul două sute al vr-unui serial mexican şi Maria tocmai avea de gând să spună dacă feciorul e de la Juan Carlos sau de la Jose Ignasio, iar tata pleca liniştit să termine de citit o carte în cabinetul său. 

La fiecare zi de naştere tata îmi spunea să preţuiesc timpul, dar abia cu câţiva ani în urmă am priceput exact ce anume vroia să spună.

Pe vremuri, în special în familiile de nobili, era un algoritm foarte clar de educare a copiilor. Fetele trebuia să cunoască câteva limbi europene, în special franceza, germana şi engleza; numaidecât trebuia să cânte la pian; trebuia să studieze literatura universală, în special clasicii, şi să cunoască pictura. Manierele, legile etichetei, dansurile de societate şi echitaţia erau practic o normă pentru orice tânără care pretindea la recunoaştere în societate.

Bărbaţii, pe lângă cele enumerate mai sus, puteau studia ştiinţele naturale, lucrările filosofilor, politica, arta militară şi jocurile de sală. În cadrul cluburilor de socializare pentru domni, tinerii aveau posibilitatea să facă schimb de opinii şi să reflecteze asupra lucrărilor cele mai importante ale gânditorilor din toate timpurile.

Şi, bineînţeles, toţi trebuia să studieze religia, indiferent de convingerile personale.

Unul dintre cele mai marcante evenimente din istoria universală este Revoluţia Franceză din 1789, care şi marchează trecerea de la Epoca Modernă la cea Contemporană. Marii industriali, fiind foarte bogaţi nu mai puteau suporta supunerea faţă de burghezi. Febra revoluţiei franceze şi ideile liberale au împânzit toată Europa, impunându-se în special în rândurile studenţilor care-şi făceau studiile la Paris, Viena sau Berlin. Idealiştii au prins un rost al vieţii şi propagau spiritul revoluţionar, iar baronul Rothschild, cunoscutul bancher, cumpăra toată Europa pe nimic. Doar că există o mare diferenţă între revoluţia franceză şi acele focare revoluţionare care au izbucnit în restul Europei: în Franţa şi în ţările puternic industrializate europene acest proces a venit de la sine, a evoluat firesc şi a fost întâmpinat firesc.

În restul lumii ideile revoluţiei au dat naştere unor ignoranţi care ştiau doar că revoluţa e bine -  e frăţie, egalitate şi libertate, iar restul este rău, dar ce e restul nimeni idee nu avea!

Am încercat succint să fac o tangenţă cu ce se întâmplă în perioada contemporană, în zilele noastre. America şi Europa sunt cu zeci de ani dezvoltare înaintea noastră. Tehnologiile moderne, posibilitatea de a circula în Europa, schimbul de cultură şi experienţă sunt acum accesibile practic fiecăruia. Tinerii din Moldova, în tendinţa de a fi în pas cu europenii, uită de cunoştinţele de bază.

Astfel se naşte o generaţie de tineri fără identitate, capabili doar să critice, dar fără cel mai mic interes să-şi argumenteze cuvintele. Deja şi filmele se fac în 3D, iar la majoritatea viaţa decurge într-o singură dimensiune şi asta-i satisface pe deplin.

Orice evoluţie corectă începe de la o bază solidă, iată de ce totul începe de pe băncile şcolii: matematica, fizica, chimia, literatura, limbile moderne etc. – toate sunt menite să argumenteze realismul şi metafizica din noi. Doar studierea aprofundată a materiilor de bază poate crea premise pentru o dezvoltare corectă pe viitor. Iar ignoranţii mereu vor avea doar rolul de a muta banii dintr-un buzunar în altul – al celor care controlează fluxurile financiare mondiale.

P.S.: Şi nu uitaţi de religie, căci nicio intenţie bună din lumea asta nu poate fi cu adevărat bună fără forţa divină.

Еще Columns