Columns

Prinde-mă dacă vrei

Prinde-mă dacă vrei

A fost o seară superbă. La restaurant bucătarul-şef ne-a bucurat cu un desert extrem de gustos, iar la cinema am prins o comedie foarte veselă. Parcă nu doream să se termine seara, de aceea, după film, ne-am plimbat prin parc şi am discutat cu multă pasiune idee nu am despre ce.

Într-un final, am ajuns la mine şi deja pregăteam atmosfera pentru o continuare pe măsură. Şi atunci a început:

- Da’ cine era fata pe care ai salutat-o la restaurant?
- Păi, ţi-am mai spus, o fostă colegă de liceu.
- Hmm… Prea cu drag ai îmbrăţişat-o şi oare chiar era numaidecât s-o pupi?
- Eram o clasă foarte unită şi nu am văzut-o de mult timp. Plus că ea deja e măritată şi are şi un copil. Dar ce, nu cumva eşti geloasă?
- Tu la toate ai explicaţie! Iar la restaurant erai atât de amabil cu chelneriţa, iar ea nu înceta să cocheteze cu tine!
- Ei hai, iubire, ştii bine că sunt un client permanent acolo şi mereu las un bacşiş bun – nu e de mirare că am parte de un tratament deosebit.
- Să ştii că m-am săturat deja eu de "amabilitatea" asta a ta cu toate fetele! Toate colegele îţi erau apropiate şi în toate restaurantele eşti apreciat, iar când am fost la ziua de naştere a Irinei, era numaidecât să o inviţi la dans pe rusoaica aceea?! Şi, apropo, ai observat că iubitul Irinei are ochi doar pentru ea – niciodată nu observă pe nimeni în jur. M-am săturat deja să mă simt ignorată şi umilită la orice ieşire!

A ieşit şi a trântit uşa în urma ei, roşie de furie.

Tre’ să recunosc că fetele sunt nişte actriţe superbe. Am văzut de mai multe ori acest show. Este una dintre metodele preferate ale fetelor de a-şi demonstra că le iubim şi le dorim cu adevărat. Dacă fugi după ea şi o ajungi, ai parte de o noapte de vis, dar dacă nu – te costă scump. Prima dată, fiind un puşti naiv şi romantic, am fugit, deoarece am simţit că asta vreau şi aşa s-a repetat de mai multe ori. Fetele mai puţin sigure pe ele se asigură şi, la plecare, lasă ceva la tine: geanta, eşarfa, "sovistea" sau mănuşile, pentru ca apoi, dacă nu te-a ajuns mintea să fugi după ele, să aibă un pretext să se întoarcă, în speranţa că vei începe să le convingi să stea.

Am respectat o pauză de decenţă, apoi am fugit după ea. Am ajuns-o destul de repede şi i-am spus nu mai ţin minte ce, căci oricum nu contează ce spui şi, în câteva clipe, deja savuram rezultatele alegerii.

Am prieteni mai puţin "pricepuţi", care uneori îmi povestesc despre asemenea experienţe, nedumeriţi cu ce oare au greşit şi în neştiinţă totală de ce trebuiau să facă. Dar aici chiar că e vina fetelor – trebuie să-şi dea seama când băiatul nu e gata pentru asemenea spectacol.

Vreau să le urez tuturor fetelor ca băiatul mereu să le ajungă din sincera dorinţă de a le avea alături. Iar pentru băieţi, un sfat: fugiţi, merită din plin!

Еще Columns