Columns

Rockul, pasiunea mea...

Rockul, pasiunea mea...

Accesând site-urile mele de socializare preferate, desigur, accesez și YouTube-ul și repede la căutare: Linkin Park , Sistem of a Down, Third Eye Blind, Muse, Papa Roach,The Birthday Massacre etc. "Plastic blue invitations in my room, I’ve been waiting here for you"… Ah, sunete nebunatice care iți invadează întregul corp, făcându-ți pielea de găină, răsunând chiar și prin oase. Se știe că rockul îi este specific celei de-a doua jumătăți a secolului al XX-lea și secolului XXI. A apărut prin combinarea muzicii country și blues. Ulterior, s-au adăugat și elemente de rhytm and blues.

Văd tineri pe străzi regăsind liniștea pierdută în versurile muzicii rock și simțind libertatea prin sunetul chitarei. Mulți cred că cei care ascultă acest gen de muzică sunt nebuni și bolnavi psihic, însă aceste "specii" de oameni nu înțeleg și nu vor înțelege niciodată destinația acestor piese, adâncul fiecărui cuvânt, al fiecărui acord în acea piesă. Pentru a înțelege sensul pe care cântărețul încearcă să-l exprime, trebuie să pătrunzi adânc, să asculți orice sunet al strunii, orice bătaie la tobe, să privești mimicile fețelor  cântăreților etc. Cei care, prin versurile lor, ne fac să înțelegem că muzica rock trăiește prin noi cred eu că sunt: P.O.D – "Youth of The Nation", Remy Zero – "Perfect Memory" ("So look back on the treasured days / When we were young in a world that was so tired, / Though it's not what we wanted before / Even the saints had to crawl from the floor, / Summers, when the money was gone, you'd sing / All your little songs that meant everything to me"), Nickelback – "When we stand together" și multe alte trupe care continuă să ne deschidă ochii…

Muzica rock i-a impresionat odată pe părinții noștri și acum continuă să ne impresioneze atât mintea, cât și sufletul. Rockul reflectă realitatea prin imagini artistice. Mereu am încercat să le explic prietenilor că rockul nu e doar stilul de îmbrăcăminte. E o nebunie să crezi că un rocker adevărat e acela care poartă pantaloni de piele și își vopsește unghiile cu ojă neagră. Sigur că nu, el te îndeamnă să simți, să gândești, să pătrunzi în acea lume feerică pe care trupele ți-o oferă. Nu demult am fost la concertul Linkin Park și a fost extraordinar de frumos, oriunde te întorceai – doar fani, doar iubitori de muzică spectaculoasă… Toți își redau emoțiile, sentimentele prin strigăte chiar și plânsete.

Așadar, pot vorbi despre rock zi și noapte, în vis și în realitate, însa mă opresc aici. Deci, rock forever!
You are youth of the nation!

Еще Columns